Apropo de postul anterior, cu moartea lui Pruteanu… niste versuri anonime dar foarte potrivite:
E asa ciudat ca avem atata vreme
pentru ura,
Cand viata nu-i decat o picatura
Intre acest moment si celalalt
Si nu-i neinteles de trist
ca nu privim la cer mai des
Ca nu culegem flori, ca nu zambim
Noi … cei ce atat de repede murim.
Foto: Rompress
Suntem mereu prea grabiti, mereu prea stresati, mereu cu planuri prea mari si uitam cat de mici suntem de fapt.
Azi a murit George Pruteanu, la varsta de 61 de ani. Infarct miocardic.
A plecat dintre noi un om - unul dintre putinii, poate - care iubea limba romana, un lingvist si istoric deopotriva, care a adus mereu argumente pertinente, un intelectual, un partener de discutie placut …un om pe care iti facea placere sa-l auzi vorbind. Parca si acum imi rasuna in gand glasul lui cu timbrul specific. (chiar l-am auzit acum cateva saptamani intr-o emisiune despre manualele alternative)
Nu am fost de fiecare data de acord cu el. Dar l-am apreciat mereu pentru maniera in care a stiut sa se dedice unei cauze in care credea, pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume fara a-i pasa pe cine supara (ex. “manelele sunt un gunoi”)
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Nu, nu e vorba de bani pentru cules de capsuni, desi initial a plecat sa munceasca acolo, ca zidar (are o familie de intretinut, e tatal a 3 copii, la cei 33 de ani ai sai )…Costel Busuioc a participat la emisiunea-concurs Hijos de Babel, unde astazi, acum cateva minute a castigat marea finala!
http://babel.rtve.es./concursantes/index.php?c=5
O voce de tenor, poate inca necizealata, dar alaturi de atitudinea atat de sincera, demna si totusi modesta, alaturi de talentul si perseverenta sa, toate l-au ajutat sa castige pretuirea publicului.
Un roman cu care ne putem mandri, sau “Pavarotti de la Ghilad”! Mult succes ii doresc si ma bucur ca prin el si prin altii ca el, Romania inceteaza sa mai fie doar ţara de unde vin ţiganii sau ţara care asteapta donatii pentru copiii saraci, orfani, bolnavi. Prin oameni valorosi ca el, Romania isi recladeste imaginea, incetand sa mai reprezinte doar ruda saraca a Europei si patria hotilor de buzunare.
Felicitari Costel !
Azi e ultima zi din februarie, si trebuie sa inchei luna frumos…asa ca mai dau jos o masca…pentru ca da, am masti…pentru ca noi toti avem…
Am fost preocupata in ultimul timp de tot felul de nelinisti existentiale, de intrebari adolesentine de tipul “ce vreau eu de fapt?”… si asta pentru ca pe masura ce cresc, ma dezvolt, viata are tot mai multe “sanse” pe care mi le flutura pe sub nas…. iar eu trebuie sa iau decizii…si e greu!
Nu e deloc greu sa constat ca o bursa Erasmus ma tenteaza, dar e greu sa cedez tentatiei dupa ce analizez tot ce pierd pentru a castiga acolo…tot ce las in urma aici, personal si “profesional” (suna prea pretentios, de aceea l-am pus in ghilimele)…
Poate ca sunt fricoasa, poate sunt banala, poate n-am spirit de aventura…dar trebuie sa ma accept asa cum sunt, adica o persoana care isi doreste stabilitate…care rateaza experiente spectaculoase in favoarea unora mai putin stralucitoare…pentru simplul motiv ca simte ca a facut o promisiune tacita, ca simte ca are ceva de demonstrat si ca nu-i place sa lase lucrurile balta la jumatatea drumului…
Sper ca nu se intelege de aici ca am ceva cu Erasmusii…ba dimpotriva…ii admir pentru curajul lor, pentru puterea de a se rupe de tot si a o lua de la zero, si puterea de a a reveni si a o lua de la capat inca o data…pentru ca se vor fi schimbat in rastimpul trecut…si lumea din care au plecat, la randul ei… Ii admir pentru ca isi testeaza limitele…
Pentru mine insa, ar fi un pret prea mare…acum
Promit insa, ca ma voi stradui sa calatoresc in lume, si sa compensez intr-o buna zi ceea ce pierd azi…
Pana una alta se pare ca am castigat cel putin o promisiune pentru viitor 
Azi m-am uitat la reclame, si nu orice fel de reclame, ci Best Ads….daca va tenteaza, le gasiti pe http://bestads.iqads.ro/index.html
Si cum am dat search pe google sa va gasesc linkul, am constatat ca o foarte noua cunostinta virtuala a scris pe blog despre acelasi lucru http://carina-pr.blogspot.com/2008/02/bestads-2008.html si o rog sa nu se supere ca ne suprapunem la idei
Oricum acest post nu e numai un anunt, ci si o marturisire a preferintelor…pentru ca pe alese :)….si un posibil subiect de dispute, controverse, de ce nu…
Asa ca, pe scurt, la sectiunea Spot TV am ales Spotul E-Jobs - Vogatore (Leo Burentt) si dupa ce am vazut rezultatele partiale (pe care nu ar fi etic sa le dezvalui, dar va ofer un hint), am constatat ca e destul de votat spotul meu, dar nu cel mai votat)
La sectiunea Print mi-a placut foarte mult HP-Manga (Publicis) cu sloganul “Gorwn-ups need colors too”…dar se pare ca nu am prea fost pe aceeasi lungime de unda cu ceilalti votanti…cu toate acestea i stick to my opinin
La sectiunea spot Radio am ales Bergengbier - Florile, din cadrul campaniei pentru Ziua barbatului. Recunosc ca am oscilat destul de mult pana sa aleg, pentru ca era reusit si spotul CNA, din cadrul campaniei “Nu lasati copilul educat de TV”, insa mi-au placut mai mult spoturile TV decat spotul radio. Chiar regret ca nu am avut optiunea sa le votez la spot TV …
La sectiunea campanie, am votat Apa Nova “De ce iubim Bucurestiul” (GMP) desi n-a fost o decizie usoara, fapt ce se reflecta si in rezultatele partiale. Competitia e stransa.
Ultima dar nu mai putina importanta, optiunea mea pentru coloana sonora a fost pentru spotul Dorna - Meeting (McCann Erickson). si aici as fi avut o alternativa onorabila in coloana sonora a spotului “Posta Romana - History, care per total mi se pare super tare. Cei de la Tempo chiar l-au facut nu bine, ci foarte bine. Insa la capitolul coloana sonora strict, nu pot sa neg ca melodia de la Dorna ma duce in alta lume pur si simplu…poate si pentru ca e in crescendo si nu e “bruiata” de cuvinte decat la final…
In fine, cam asta ar fi. Inchei cu indemnul sa votati si voi. Deocamdata sunt 602 voturi, cred ca merita mai mult, nu?
Azi s-a terminat sesiunea oficial…am scapat de ultimul examen! :)…si mai am o veste buna…
In virtutea parteneriatului dintre PRwave si revista Print & Add (unde colaborez)…acest interviu care a avut loc in septembrie 2007, in cadrul IAA European Summit este online!
http://www.prwave
.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=7224&Itemid=1
Pana acum aparuse doar in revista.
Mai e nevoie sa adaug ca este poate cea mai mare realizare de pana acum? A mea, a revistei…
sunt momente in care simti ca totul se invarte in jurul unui singur eveniment, ca totul depinde de acel ceva, ca nimic nu ar avea rost fara el…
sunt momente cand punem totul pe pauza pentru ca trebuie sa ne concetram la lucrul x… most of the times is efficient…adica “the thing” decurge normal, toata lumea e multumita…
dar cum ramane cu toate acele clipe pierdute, cu “everything in between”… era o vorba: “life is everything that passes you by while planning how to live it”…
si e trist sa constat ca fac si eu asa…de cateva zile totul se invarte in jurul infricosatorului examen de politologie…in jurul ideii ca este deja o legenda rata mica de promovabilitate la materia asta…ca e “piatra de incercare a FCRP-ului”… and so what? doamne ce tarziu mi-a venit in minte intrebarea asta… si daca pic ce?
chiar sunt lucruri mai importante…
dar e tarziu deja…life passed me by for the last few days…si sper ca macar n-a fost degeaba… vom afla maine…
azi am chef sa scriu… sa uit de reguli si prejudecati, de complexe si temeri… sa sper fara temei, sa visez fara scop si sa primesc fara sa cer… am chef sa rad fara motiv si sa dau fara sa iau, sa vorbesc fara sa tac (nu ca nu mi s-ar intampla foarte des lucrul asta din urma)…
azi am chef sa fiu eu asa cum am uitat de mult sa fiu… cu mai putin griji… cu mai putini nervi… cu multe priviri intr-un trecut plin…si cu multe zambete spre toate amintirile dragi…
azi am chef sa uit ca “trebuie” sa fac n lucruri si ca “nu trebuie” sa fac n+1 lucruri, am chef sa imi pun intrebari…am chef sa nu caut raspunsuri in voi, ci in mine… am chef sa le gasesc si sa ma bucur de ele…
azi am chef sa ma bucur ca sunt, fara sa ma gandesc la cum va fi si daca va fi cand nu voi mai fi…
pentru ca azi a fost innorat dimineata si au cazut niste fulgi mari mari ca in povesti si apoi a dat soarele…si de aici din casa…mi s-a parut ca am primit in dar 4 anotimpuri intr-o singura zi… si am zambit…
doamne cat timp a trecut de cand nu am mai scris pe blog, sesiunea bat-o vina!
Insa am scris de curand ceva dragutz aici: http://www.prwave.ro/index.php?option=com_joomlaboard&Itemid=89&func=view&id=988&catid=7&limit=6&limitstart=18
