noi…cei ce atat de repede murim

28 03 2008

Apropo de postul anterior, cu moartea lui Pruteanu… niste versuri anonime dar foarte potrivite:

E asa ciudat ca avem atata vreme

                       pentru ura,

Cand viata nu-i decat o picatura

Intre acest moment si celalalt

Si nu-i neinteles de trist

       ca nu privim la cer mai des

Ca nu culegem flori, ca nu zambim

Noi … cei ce atat de repede murim.





A murit George Pruteanu

27 03 2008

george-pruteanu.jpg

Foto: Rompress

Suntem mereu prea grabiti, mereu prea stresati, mereu cu planuri prea mari si uitam cat de mici suntem de fapt.

Azi a murit George Pruteanu, la varsta de 61 de ani. Infarct miocardic.

A plecat dintre noi un om – unul dintre putinii, poate – care iubea limba romana, un lingvist si istoric deopotriva, care a adus mereu argumente pertinente, un intelectual, un partener de discutie placut …un om pe care iti facea placere sa-l auzi vorbind. Parca si acum imi rasuna in gand glasul lui cu timbrul specific. (chiar l-am auzit acum cateva saptamani intr-o emisiune despre manualele alternative) 

Nu am fost de fiecare data de acord cu el. Dar l-am apreciat mereu pentru maniera in care a stiut sa se dedice unei cauze in care credea, pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume fara a-i pasa pe cine supara (ex. „manelele sunt un gunoi”)

Dumnezeu sa-l odihneasca!





Costel Busuioc – Un roman a castigat in Spania!

13 03 2008

costel-busuioc_tenor.jpg

Nu, nu e vorba de bani pentru cules de capsuni, desi initial a plecat sa munceasca acolo, ca zidar (are o familie de intretinut, e tatal a 3 copii, la cei 33 de ani ai sai )…Costel Busuioc a participat la emisiunea-concurs Hijos de Babel, unde astazi, acum cateva minute a castigat marea finala!

http://babel.rtve.es./concursantes/index.php?c=5

O voce de tenor, poate inca necizealata, dar alaturi de atitudinea atat de sincera, demna si totusi modesta, alaturi de talentul si perseverenta sa, toate l-au ajutat sa castige pretuirea publicului.

Un roman cu care ne putem mandri, sau „Pavarotti de la Ghilad”! Mult succes ii doresc si ma bucur ca prin el si prin altii ca el, Romania inceteaza sa mai fie doar ţara de unde vin ţiganii sau ţara care asteapta donatii pentru copiii saraci, orfani, bolnavi. Prin oameni valorosi ca el, Romania isi recladeste imaginea, incetand sa mai reprezinte doar ruda saraca a Europei si patria hotilor de buzunare.

Felicitari Costel !